În căutarea timpului pierdut. Swann

Rezumat

Se poate afirma că, inițial, literatura proustiană, până să-și configureze acea viziune a rădăcinilor lumii, e un jurnal intim de femeie cultivată, conștiința proprie înlociund oglinda de budoar, în care ea se privește îndelung, se autoanalizează, la culcare seara, ca și la trezire dimineața. Așa începe de altfel Du cote de Chez Swann,cu rememorarea exactă a tuturor senzațiilor de adormire și de deșteptare din somn, și numeroase alte pagini ale ciclului întreg nu diferă calitativ de aceastea.